EXCLUSIV JLS.Ca mulţi alţii, şi eu am aflat de Silvia Terziu după ce în presă s-a răspândit cu viteză comunicatul prin care era anunţat că „tânăra creatoare reinterpretează mod avangardist stilul Paco Rabanne în Capitala modei” şi nu oriunde, ci chiar la Muzeul Poştei din Paris. Imediat, desigur, am devenit curioşi să aflăm mai multe despre cea care se prezintă drept fostă discipolă a lui Stephane Rolland, designerul partener al Festivalului de la Cannes, şi căreia Parisul i-a dat de la început mai multe şanse de reuşită decât o face Bucureştiul. Am “descusut-o” şi iată ce am aflat:

Oana Alina D.: Cine eşti tu, Silvia Terziu?

Silvia Terziu: Sunt o cetățeancă europeană născută în România, care vrea să se exprime prin stilul unei combinații de culturi latine, scandinave și slave. Sunt născută în Timișoara, am urmat Școala de Arte, dar curiozitatea vieții m-a împins să trăiesc în alte țări, Germania, Italia, Franța unde am și decis să rămân, să îmi construiesc viața și să îmi dezvolt latura artistică.

Ce te inspiră?

Vizitând muzeele pariziene, manifestările de modă, expozițiile și târgurile, mi se deschid noi orizonturi. Petrec mult timp în așa-zisele tissutheque, locul unde găsesc mii de țesături diferite. Mă inspiră și o simplă frunză, când mă gândesc la nervurile pe care le are, la textura ei, la culorile diferite pe care le poate lua în decursul unui an de viață… inspirația mea vine la fiecare pas pe care îl fac.

Ce-ţi place mai mult să creezi?

Ador să creez rochii de seară, și rochii de zi sofisticate,ușor de purtat, culori neutre, rochii în care te simți sexy fără să fii vulgară. Femeia pe care o îmbrac iubește mătasea, mohairul, iubește să simtă un material agreabil, iubește swarovski și broderiile.

Unde pot fi găsite creaţiile tale în România?

În momentul de față  nu sunt încă prezentă pe piața românească, dar am de gând până la sfârșitul anului să fac ceva în București, unde cred că femeile sunt dispuse și au și ocazia să nu iasă în public de două ori cu aceeași ținută.

De ce te ţii departe de moda din România?

În momentul de față, studiile mele și diploma pe care am obținut-o m-au adus în capitala modei de haute couture, Paris. De aceea am urmat cursurile institutului Esmod, cea mai veche școală de modă din paris unde am înțeles că nu ajunge să ai numai talent, ci trebuie să lucrezi enorm ca să învingi în această branșă, unde se găsesc foarte multe case de modă celebre, și unde efervescența creației și a noilor tendințe te poate depăși zilnic dacă nu urmezi pașii corespunzători. Pe de altă parte, faptul că vorbesc fluent cinci limbi de circulaţie internaţională, în afara românei, mă ajută să evoluez în acest oraș cosmopolit, poate mai mult decât în alte locuri în momentul de față.

Cum vezi aici oportunităţile ca designer?

Oriunde și fără doar și poate și în România, există designeri talentați, cu spirit victorios. Unii ajung să își îndeplinească visul, iar alții se pierd pe parcurs. Eu cochetam cu școala de modă din Timișoara din 2004, dar pur și simplu sistemul mi se pare depășit, nu te învață nici măcar ce material, cărui desen i se poate adresa. Poate că de atunci lucrurile s-au schimbat, lucru ce m-ar bucura!

Urmează să demarezi un proiect inspirat de Marchesa. Vorbeşte despre el. Cine te mai inspiră?

Prima colecție pe care am făcut-o, deși am fost mândră de ea, odată ce am terminat-o am simțit că e depășită. Cred că tot în jurul nostru se mișcă cu o viteză nedescrisă, chiar și legile ce astăzi sunt votate, după ce intră în vigoare după trei zile, sunt deja depășite. Vreau să fac rochii clasice și totodată moderne. Cred că femeia elegantă și feminină nu mai e capabilă să scoată din buzunar  banii care i se cuveneau acum câțiva ani, de aceea creațiile mele vor viza aceste femei elegante, cu stil și dornice să arate bine în orice moment, fără a plăti mii de euro pentru o ținută.

Creaţiile tale sunt încadrate la moda de avangardă. Care este viziunea ta cu privire la modă şi ce crezi că se întâmplă cu haute couture-ul?

Termenul de haute couture îl au numai casele de modă franceze și, dacă nu mă înșel, nu sunt nici 30 la număr. Pentru a avea acest apelativ, trebuie să îndeplinești un carnet de cerințe foarte sever  -finisajele sunt extrem de bine executate, e nevoie de un atelier unde ai un minimum de personal specializat în anumite detalii. Iubesc aceste detalii, dar majoritatea caselor de haute couture, numele de podium, vor fi folosite pentru vânzarea unor accesorii gen parfumuri sau ochelari de soare. Preţul unei rochii haute couture începe de la 60.000 euro. Cunosc câteva cliente care cumpără la acest preț minim o rochie Chanel, și nu va fi singura, ci va lua 4-5 deodată. Prințese sau fiice de șefi de stat își pot permite fără să se gândesca de două ori, dar cineva care munceşte pentru banii ei nu prea cred. De aceea, creatile mele vor fi alegerea perfectă.

Ai declarat că pentru tine contează foarte mult calitatea, design-ul şi preţul, iar alegerea de a avea atelierul în România a fost dictată de mâna de lucru ieftină. Care este cel mai mare preţ pe care îl are acum o creaţie de-ale tale?

Calitatea e esențială, ne simțim bine într-o rochie de calitate! Primul lucru la care ne uităm într-un magazin e lungimea rochiei, culoarea și automat mergem să atingem materialul! Sunt cele trei lucruri determinante în alegerea unei rochii. Dacă cele trei ne convin, ne uităm la preț și suntem dispuse să dăm și mai mult dacă designul ne place. Rochile mele vor oscila între 250 euro și 1400 euro o rochie de mireasă. Nu are sens să am prețuri exprobitante, nu asta caut, ci vreau ca oricui intră în magazinul meu să nu îi fie teamă să încerce o rochie.

Care este cel mai mare obstacol pe care trebuie să îl depăşeşti dacă vrei să faci modă?

Să devii cunoscut datorită stilului tău, într-un circ al modei atât de vast ca cel din zilele noastre.

Ce se ştia în România despre Silvia Terziu înainte de a expune la Muzeul Poştei din Paris?

Pot spune că începând din anul 2000 am fost mai mult plecată din România, revenind neregulat ca să îmi vizitez familia și prietenii dragi. Cei ce mă cunosc știu că am cochetat de o viață cu moda, știu că sunt o persoană ambițioasă, care dacă își pune ceva în cap, face tot posibilul să reușească. Ceea ce se știa în România înainte de Muzeul Poștei e mai degrabă o Silvia cu speranțe mari în viață, care crede că viața e prea scurtă pentru a rămâne mic, și mai bine să ai remușcări decât regrete!

Care este următorul deziderat din punct de vedere profesional?

Anul acesta au loc mai multe schimbări, atât în viața privată cât și pe plan profesional. Voi boteza micuții mei gemeni, niște copii minunați, mă voi căsători cu bărbatul vieții mele cu care îmi împart viața de câțiva ani, îmi voi deschide orizontul spre noi târguri și defileuri de modă la Paris, Emiratele Arabe și poate ajung anul acesta și în Italia. Voi deschide un showroom și un atelier la Paris, care  să funcționeze pe lângă cel din România, și voi face tot posibilul să am un locușor al meu și în București, gen showroom, unde se pot proba și comanda rochiile colecțiilor actuale.

 

Articole inrudite:

Jucarie.ro
Recommend to friends
  • gplus
  • pinterest

Scrie-ne părerea ta