“Pentru sănătatea noastră, ar fi bine să înţelegem faptul că suntem ceea ce mâncăm, dar şi ceea ce nu mâncăm”, spunea profesorul Gheorghe Mencinicopschi în una dintre cărţile sale.

În mod obişnuit efectele adverse ale mâncării se văd după un timp mai mult sau mai puţin îndelungat, după ani şi chiar zeci de ani, in funcţie de sensibilitatea personală a fiecăruia şi de perioada de timp în care consumăm alimente nesănătoase. Cu cât se începe mai devreme consumul alimentelor nesănătoase (uneori – da, nu exagerez cu nimic – din viaţa intrauterină) efectele adverse apar la vârste mai tinere, avertizează acesta.

 

 

 

Hrana este sursa de energie necesară pentru susţinerea activităţii tuturor celulelor organismului. Ea este furnizor de nutrienţi care sunt absolut necesari pentru creşterea şi refacerea celulelor şi dă posibilitatea organismului să producă  o varietate de substanţe, hormoni, enzime şi neurotransmiţători, esenţiale pentru buna sa funcţionare.

Organismul nostru are nevoie de peste cincizeci de nutrienţi esenţiali pentru a se dezvolta, creşte şi rămâne sănătos fizic şi mental.

 

În ultimii ani, teoriile privind alimentaţia au evoluat. Până nu demult se credea că evitarea anumitor alimente – grăsimile, de exemplu – asigură o dietă sănătoasă. Deşi reducerea consumului de grăsimi este considerată importantă, acum se pune accent mai mare pe o dietă variată, cu alimente bogate în nutrienţi, echilibrată.

Cumpărarea şi prepararea hranei

Când cumpăraţi alimente, gândiţi-vă care sunt cele mai sănătoase. De exemplu, carnea de pasăre şi peştele sunt de preferat cărnii roşii, care conţine mai multe grăsimi saturate. Alegeţi uleiurile obişnuite prin presare la rece, bogate în grăsimi mono- şi polinesaturate cu efect benefic, în loc de unt sau alte grăsimi solide, care conţin grăsimi saturate.

Alegeţi produse lactate cu conţinut mic de grăsimi, alimente organice – fructe, legume folosite fără folosirea pesticidelor, antibioticelor sau a hormonilor de creştere. Îmbunătăţiţi-vă nutriţia cu consumând alimente cât mai puţin prelucrate chimic sau biologic, cum ar fi cerealele integrale, fructele şi legumele proaspete.

Este bine de ştiut că valoarea nutriţională a alimentelor proaspete se păstrează dacă sunt preparate chiar înainte de a fi servite. În cazul fructelor şi legumelor organice ar trebui, în general, să curăţaţi cât mai puţin din coajă. Iar atunci când este vorba despre fructe şi legume nonorganice, acestea trebuie spălate cu o atenţie sporită, deoarece insecticidele, fungicidele sau erbicidele se află în coajă sau frunze.  De asemenea, pentru a păstra conţinutul de vitamine şi minerale ale fructelor, este bine ca acestea să fie fierte cât mai puţin.

Piramida nutriţiei sănătoase

Prezintă ce calităţi din fiecare grup de alimente este bine să includeţi în dieta zilnică. Alimentele de la baza piramidei ar trebui să constituie şi baza alimentaţiei, în timp ce acelea din vârful piramidei ar trebui introduse doar în cantităţi foarte mici.

Dulciuri: (vârful piramidei) îndulciţi hrana cu puţină miere sau zahăr, dar folosiţi-le cât  mai rar. Alimentele dulci furnizează rapid energie şi doar rareori mici cantităţi de minerale.

Grăsimi: limitaţi raţia de grăsimi la cel mult 30% din totalul caloriilor. Ea include atât grăsimile „ascunse” în alte alimente, cât şi pe acelea folosite la gătit. Alegeţi grăsimi vegetale (din nuci, seminţe, cereale integrale, legume, uleiuri vegetale nerafinate) şi preferaţi grăsimile din peşte celor din carne, ouă, produse lactate. Grăsimile asigură acizii graşi, vitali pentru structura celulei şi conţin vitamine solubile în grăsimi.

Alimente bogate în proteine: Mâncaţi zilnic 4 până la 6 porţii. Aceste alimente cuprind carnea de pasăre, peştele, ouăle, produsele lactate cu conţinut scăzut de grăsimi, carnea slabă, nucile şi fasolea. Proteinele sunt necesare pentru creşterea şi refacerea celulelor şi pentru producerea de anticorpi, hormoni şi enzime.

Legume şi fructe: Mâncaţi zilnic 3 până la 5 porţii de legume şi 2 până la 4 porţii de fructe. Includeţi rădăcinoase, tuberculi, tulpini, frunze, fructe, seminşe şi păstăi. Alegeţi fructe şi legume de diferite culori (pigmenţii din plante au efecte benefice diferite). Aceste alimente asigură fibre, vitamine, minerale şi unii acizi graşi esenţiali.

Carbohidraţi complecşi (baza piramidei): Mâncaţi între 6 şi 11 porţii conţinând amidon nerafinat – orez, fasole, rădăcinoase, banane şi cereale integrale sau alimente preparate din acestea. Carbohidraţii complecşi sunt o sursă de energie şi conţin vitamine şi minerale.

Ce şi cât trebuie să fie porţia zilnică ideală

 Proteine

  • 50-100 g de carne, peşte şi pasăre
  • 1 ou
  • 1 cană de lapte sau iaurt
  • 40 g de brânză
  • ½ cană de nuci sau fasole uscată

 Legume şi fructe

  • ½ cană de legume fără frunze
  • 1 cană de legume cu frunze
  • 1 măr, portocală sau pară mijlocie
  • ½ de grepfrut sau pepene galben
  • ½ cană de fructe din conservă sau fierte

Carbohidraţi

  • 1 felie de pâine
  • 30 g de cereale negătite
  • ½ cană de rădăcinoase, paste făinoase, cereal sau orez, gătite

Articole inrudite:

Jucarie.ro
Recommend to friends
  • gplus
  • pinterest

Scrie-ne părerea ta

Spam protection by WP Captcha-Free