copil parinteSunt mulţi părinţi care le spun întâi “NU” copiilor, iar, apoi, îşi dau seama că nu au procedat corect şi dau înapoi.

Chiar zilele trecute am urmărit o mamă făcând asta de mai multe ori. Fiica ei i-a cerut să-i aducă nişte tuburi de vopsea de pe masa din bucătărie, când eram şi eu acolo. Pentru că voia să stea de vorbă cu mine, mama i-a pus: “Nu pot acum, dar dacă ne laşi în pace să vorbim o jumătate de oră, te ajut după aceea să pictezi”.

Fetiţa a continuat să o bată la cap, iar, în cele din urmă, mama a cedat, pentru că era imposibil să mai porţi o conversaţie. Astfel că a spus: “Ei bine, uite cum facem, pregăteşte-ţi tuburile de vopsea, dar după aceea chiar trebuie să pleci şi să ne laşi în pace câteva minute; dacă nu, nu te mai las să pictezi”.

Copilul şi-a scos tuburile de vopsea şi apoi a început să o bată la cap pe mamă să o ajute să scoată hârtia, să ia apă pentru pictat, iar mama i-a spus de foarte multe ori: “Foarte bine, dar acum trebuie să ne laşi în pace”.

Evident că fetiţa nu ne-a lăsata în pace, iar, atunci când mama era cu spatele la ea, mi-a făcut semnul victoriei cu un zâmbet de mulţumire pe figură.

Biata mamă îşi pierduse autoritatea. Spusese întâi “nu”, dar apoi s-a simţit vinovată pentru că punea dorinţa ei de a sta liniştită de vorbă cu mine deasupra dorinţei fetiţei de a picta. 

Cum trebuie să procedezi în situaţii precum aceasta?

- Fii consecvent cu ceea ce ai spus: nu-ţi lăsa copilul să picteze mai târziu dacă te bate continuu la cap şi asumă-ţi vina

- Nu spune “NU” de la bun început.

Este întotdeauna bine să prevezi consecinţa unei acţiuni înainte de a spune “NU” din prima. Dacă nu-ţi vine nicio idee pe moment, atunci îi poţi spune copilului: “Trebuie să mă gândesc la asta” sau “Lasă-mă o clipă”. Sau răspunsul acela îngrozitor “O să vedem…”. Spun îngrozitor fiindcă în copilărie îl uram, dar acum trebuie să recunosc că este cea mai bună abordare.

Am discutat odată cu cineva despre această expresie şi spunea că o ura fiindcă întotdeauna însemna “nu”.

De ce este folositor să te gândeşti de două ori înainte de a răsunde “NU” din prima, deşi orice copil mă va urî pentru asta. Evident, dacă nu ai răspuns “NU”, nu eşti obligat să dai înapoi; şi, în plus, vei avea timp să te gândeşti la toate implicaţiile şi să pui condiţii înainte de a fi de acord.

Astfel că, de exemplu, vei ajunge să-i spui copilului:

- Poţi să pictezi, dacă îţi iei singură lucrurile de care ai nevoie.

- Poţi să te joci în piscina gonflabilă, dar dacaă nu ieşi din apă când îţi spun, mâine nu o mai scot afară.

- Dacă nu mă baţi la cap pe drumul spre magazin, o să-ţi iua ceva dulce la întoarcere (ar trebui să fie ceva sănătos de mâncare!)

Este important să puneţi în practică aceste avertismente în cazul în care copilul nu-şi respectă partea lui de înţelegere.

Stabilind limite clare şi impunându-le în mod consecvent, asigurându-te că refuzul e bine înţeles, copilul dumneavoastră va creşte încrezător în sine, ştiind exact care sunt regulile invizibile ale lumii sale şi fiind sigur că acestea nu se schimbă niciodată.

 

Articole inrudite:

Jucarie.ro
Recommend to friends
  • gplus
  • pinterest

Scrie-ne părerea ta

Spam protection by WP Captcha-Free