Studiile făcute în ultimii patru ani la noi au arătat că românii citesc puţin spre deloc. Fenomenul nu este, din fericire, generalizat, aşa că, dintre cititorii de subtitrări încă se disting conaţionali care citesc pe rupte. Surprinzător însă, literatura pentru copii şi cea funcţională, de tipul “Cum să…” orice, sau cărţile culinare iau locul ficţiunii semnate de scriitorii nordici, foarte populari la noi până de curând . În topul preferinţelor românilor, ne spune Marian Vidraşcu, director executiv al Editurii Litera, se mai află ghidurile turistice şi enciclopediile, semn că spiritual practic s-a dezvoltat şi în biblioteca personală. Asta în timp ce românii cu adevărat practici, dar şi tehnici, schimbă pagina cu “touchscreen”-ul şi se cultivă cu eBook-ul.

Cartea încă bate filmul, spune Marian Vidraşcu în interviul pe care ni l-a acordat. Tot aici el vorbeşte despre ce lecturi şi ce autori “se poartă” anul acesta, dar şi despre cum a fost înlocuită clasica librărie cu platfoma de vânzare online.

JLS: Ce mai citesc românii? Care este ponderea literaturii “funcționale”, de tipul “cum să” în preferințele cumpărătorilor de carte? Care sunt autorii preferați de către români?

Marian Vidraşcu: Românii care citesc preferă să dea banii pe cărți care sunt în concordanță cu motivațiile, preocupările sau pasiunile lor. La editura noastră, cu o pondere de 40% din vânzări, pe primul loc se află cărțile pentru copii și mai ales Disney, care este la ora actuală cel mai căutat și dorit brand de cărți pentru copii din România. Sub această licență, am editat deja 100 de titluri și anul acesta avem în plan încă 150.

În topul preferințelor, și tot raportat la vânzări, urmează cărțile practice, “literatura funcțională” cum ați numit-o dumneavoastră (27% din totalul încasărilor Litera): dezvoltare personală, familie, psihologie, sănătate, frumusețe, gastronomie, cultură generală, călătorii și timp liber.

Printre titlurile și autorii preferți de cititorii noștri se află “Meniul perfect” de Gordon Ramsay, “Pur și simplu delicious” de Nigella Lawson, ghidurile turistice din colecția TOP 10 care numără în prezent aproape 50 de destinații, “Călătorii pentru o viață. 500 de locuri unice”, volumele din colecția “Bestseller. Biografii”, cărțile din colecția de psihologie “IQ230”.

Pe al treilea loc în preferințe, cu un procent de 12% din totalul vânzărilor se află domeniul albumelor de artă, al dicționarelor, enciclopediilor și atlaselor. Se vând foarte bine  “Muzeul muzeelor”,” Biblica. Atlasul Bibliei, 30 de milenii de pictură. 1000 de picturi celebre, atlasele ilustrate aparținând diferitelor domenii: Atlasul corpului uman, Atlasul mărilor etc.

Care a fost evoluția pieței de carte în 2013 şi care sunt previziunile pentru 2014?

Nu cred că se poate vorbi despre o evoluție față de anii anteriori, ci mai degrabă de o stagnare a pieței de carte.

Față de 2008, de la debutul crizei economice, piața a scăzut aproape la jumatate, iar în momentul de față valorează cam 60 milioane de euro. Stagnarea de anul trecut poate fi un semn bun, de redresare. Vom vedea cum vor decurge lucrurile anul acesta. Sunt câteva tendințe în piața de carte care ne fac să rămânem optimiști: căile de distribuție de carte se diversifică, aș vorbi chiar de o migrație a vânzării de carte către online. Au apărut platforme noi și performante de vânzare, cu ofertă foarte generoasă de titluri, reduceri permanente și consistente. Cititorilor ‒ în special celor tineri ‒ le este din ce în ce mai comod să comande cărți în felul acesta.

Nu este o muncă ușoară să determinăm oamenii să citească, ne batem cu televizorul în fața căruia fiecare român petrece în medie 5 ore și jumătate. Cel puțin așa raportează studiul realizat în martie anul trecut, la nivelul întregii Europe, de către Institutul Francez Médiamétrie și care ne situează pe primul loc în Europa la “consumul de TV”. Ei bine, ambiția noastră este ca, în viitorul apropiat, să convingem oamenii să acorde lecturii măcar o oră din cele aproape 6 dedicate zilnic TV-ului.

În acest an, avem și un motiv în plus să sărbătorim cartea și să încurajăm lectura: Litera aniversează 25 de ani de la înființare. Pe lângă cele 400 de titluri noi din planul editorial pe 2014, pregătim cititorilor o amplă campanie de marketing care se va întinde pe tot parcursul anului și pe care o vom desfășura la nivelul întregii țări. Ne-am dori ca la sfârșitul acestui an, fiecare român să aibă în bibliotecă cel puțin o carte de la editura Litera, așa ca și preturile vor fi mai mult decât atractive la cărțile noastre.

Cât de ” profitabile” pentru edituri sunt târgurile de carte?

Editurile nu își planifică supraviețuirea bazându-se pe încasările de la târgurile de carte. Importanța acestora are alte valențe, as spune că sunt un must-have: cu aceste ocazii îți prezinți producția de carte într-un mod cât mai atractiv, ai ocazia să cunoști parteneri noi de marketing sau de vânzare, lansezi titlurile nou apărute într-un cadru festiv s.a.

Foarte important este că participarea editurii la un târg de carte este ocazia cea mai potrivită să te întâlnești cu cititorul tău pe care, ca editor, îți dorești să îl cunoști, să vorbești cu el, să vezi ce îi place și ce nu, practic să ai și experiența feedbackului în timp real și nu doar pe cea a unui cititor care este un nume în sistemul tău contabil.

La Litera, experiența campaniilor “de stradă” (cum au fost anul trecut “Noaptea cărților deschise” și “E coadă la carte”) ne-a învățat că este capital să îți cunoști cititorii și să îi respecți cu adevărat. Miile de participanți la aceste campanii ne-au inspirat să facem o prioritate din demersul de încurajare a lecturii și intentionăm să o ținem tot așa.

În ce privește performanța financiară a târgurilor de carte dintr-un an, ea reprezintă 4% din totalul încasărilor Litera. Iată de ce ne concentrăm politica de vânzare în alte zone: canale alternative, reteaua proprie de distributie, online sau spațiile de carte din hipermarketuri unde vânzările au și crescut în ultimul an cu 20%.

Se schimbă raportul carte scrisă/eBook? Care este tendința acum?

Nu cred că se pune problema de o schimbare de raport, cu toate ca analiștii de la Price Waterhouse Coopers estimează că în 2017, cel puțin în America, piața eBook-urilor va atinge un nivel de aproape 40% din totalul vânzărilor de carte. Vom vedea, ei sunt îndreptățiți să facă astfel de pronosticuri având în vedere că în SUA vânzarea de eBook-uri se află deja la un nivel de peste 20% din totalul pieței, după estimările AAP (Association of American Publishers).

Așadar, cred că întrebarea corectă este “în viitor, cât din cota de pieței de carte va aparține eBook-urilor” și nu “când va dispărea cartea tipărită”. Tehnologiile vechi nu dispar niciodată, ele doar ajung să se transforme într-o ofertă alternativă. Dacă vreți, este o situație asemănătoare cu televiziune versus radio. De la apariția în anii 1920, televiziunea a ajuns rapid să domine mass-media dar radioul care era până atunci regele și-a pastrat locul lui, rîmânând o mare afacere.

Revenind la carte și la România, piața eBooku-rilor a înregistrat o dublare în ultimul an, de la 1 la 2% din totalul valorii pieței de carte. Și s-ar părea că această evoluție favorabilă continuă.

În ce privește editura Litera, în momentul de față avem în oferta noastră 300 de eBook-uripe care le vindem prin intermediul elefant.ro, cea mai mare platformă de vânzare online din România, dar și pe platforme internaționale, cum ar fi Amazon sau Apple.

Este deja politică de editură ca fiecare carte (ficțiune în special) pe care o traducem sau publicăm – în cazul autorilor români – să aibă stipulat în contractul de copyright și dreptul de convertire în eBook.

 

Articole inrudite:

Jucarie.ro
Recommend to friends
  • gplus
  • pinterest

Scrie-ne părerea ta